Theme Layout

Boxed or Wide or Framed

Theme Translation

Display Featured Slider

Featured Slider Styles

Display Grid Slider

Grid Slider Styles

Display Trending Posts

Display Author Bio

Display Instagram Footer

Dark or Light Style

Un neurocercetător explică efectele repausului alimentar asupra creierului şi motivele pentru care industria farmaceutică refuză să le studieze



Te-ai întrebat vreodată ce efecte are postul asupra sănătăţii? În acest articol îţi prezentăm ideile principale ale unei conferinţe TEDx care îl are ca protagonist pe Mark Mattson, actualul şef al laboratorului de ştiinţe neurologice de la Institutul Naţional de Gerontologie.

Mattson mai lucrează şi ca profesor de ştiinţe neurologice la Universitatea Johns Hopkins şi este, fără îndoială, unul dintre cei mai buni cercetători ai mecanismelor celulare şi moleculare care stau la baza mai multor tulburări neurodegenerative, printre care şi Parkinson şi boala Alzheimer.

repausul alimentar este benefic organismului

În ultimele decenii, industria farmaceutică a tot manipulat cercetările publicate. Din acest motiv, profesorul doctor Arnold Seymour Relman de la Universitatea Harvard a declarat că industria farmaceutică a cumpărat practic profesia medicală.

Acelaşi lucru l-a determinat şi pe John Ioannidis, cercetător epidemiolog la Universitatea Stanford, să publice un articol cu titlul „Motive ale falsificării studiilor publicate”, care a devenit cel mai citit articol ştiinţific din istoria Bibliotecii Publice de Ştiinţe.

În acelaşi mod, dr. Richard Horton, redactor-şef pentru The Lancet, a afirmat că o mare parte a literaturii ştiinţifice publicate astăzi este pur şi simplu eronată. Şi dr. Marcia Angell, fost redactor-şef al Revistei de Medicină New England, a declarat că „industria farmaceutică doar pozează într-o industrie bazată pe cercetare şi ca sursă de medicamente inovatoare. În realitate, lucrurile nu stau deloc aşa”.

La finalul materialului video, dr. Mattson dezbate şi el această problemă:

„De ce trebuie oare ca dieta normală să aibă trei mese plus gustări? Nu este deloc cel mai sănătos mod de a mânca, şi există dovezi concludente în sprijinul acestei idei.

Acest tipar alimentar este impus şi pentru că aduce bani. Industria alimentară ar mai face bani dacă oamenii ar sări zilnic peste micul dejun cum am făcut eu astăzi?

Nu, pierderile ar fi substanţiale. Dacă oamenii ţin post, industria alimentară pierde bani. Dar oare cum stau lucrurile în cazul industriei farmaceutice?

Dacă oamenii ar ţine din când în când post, ar face mişcare cu regularitate şi ar fi foarte sănătoşi, ar mai încasa industria farmaceutică profituri de pe urma oamenilor sănătoşi?”

Echipa lui Mark a publicat numeroase lucrări asupra efectelor repausului alimentar asupra reducerii riscului de Parkinson şi de Alzheimer.

„Se cunoaşte de multă vreme că schimbările alimentare au efecte asupra creierului. Copiii care suferă de crize epileptice au mai puţine episoade convulsive atunci când sunt trecuţi pe regimuri cu conţinut mic de calorii.

Se speculează că postul, sau regimurile restrictive, activează o serie de mecanisme protectoare care inhibă semnalele hiperactive ale creierului epilepticilor.

Atunci când alimentaţia este prea bogată în calorii, chiar şi creierul normal manifestă un grad crescut de surescitare, ceea ce perturbă funcţiile cerebrale”, a declarat Mattson în ediţia din ianuarie a revistei „Ştiinţele neurologice reexaminate empiric”.

Mai multe studii asupra restricţionării caloriilor din alimentaţie au arătat că regimurile restrictive sporesc răspunsurile corporale de adaptare la – şi de vindecare a – bolilor cronice, dar şi că prelungesc speranţa de viaţă.

„Restricţionarea caloriilor prelungeşte durata de viaţă şi întârzie apariţia bolilor cronice condiţionate de vârstă la diferite specii de animale, printre care şi şobolani, şoareci, peşti, muşte şi viermi. Mecanismul sau mecanismele care determină acest efect nu sunt pe deplin elucidate.”

Pe timpul postului, creierul suferă diferite modificări neurochimice benefice pentru organism, reducând răspunsurile inflamatorii şi de stres, şi stimulând funcţia cognitivă şi factorii neurotrofici.

Practic, postul obligă creierul să se adapteze la aportul mic de calorii prin ajustarea căilor de răspuns la stres, ceea ce creşte rezistenţa corpului la boli şi stimulează vindecarea.

Aceleaşi efecte se produc atunci când faci mişcare cu regularitate. Producţia de proteine a corpului se intensifică, ceea ce stimulează mai departe dezvoltarea neuronilor, formarea de noi conexiuni neuronale şi întărirea sinapselor.

„Creierul resimte posturile cu întrerupere sau exerciţiile de mişcare intense ca pe provocări cognitive. În aceste situaţii sunt activate circuitele neuronale, şi cresc nivelurile de factori neurotrofici care sprijină creşterea neuronilor şi întărirea sinapselor...”

În plus, repausul alimentar stimulează producerea de noi celule nervoase din celule stem în hipocampus. Neuronii îşi obţin energia din cetone, iar repausul alimentar stimulează inclusiv producerea de corpi cetonici.

Rezultatul este creşterea numărului de mitocondrii în neuroni şi în celulele nervoase, pe măsură ce neuronii se adaptează la stresul indus de schimbările alimentare.

Creşterea numărului de mitocondrii neuronale amplifică şi proprietăţile acestor celule de a stabili şi menţine legături între ele, aşa că se intensifică abilităţile de memorare şi învăţare.

„Posturile cu întrerupere cresc abilitatea celulelor nervoase de a repara ADN-ul.”

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California au publicat un studiu în ediţia din 5 iunie a revistei Stem Cell – Celula stem, care a confirmat faptul că ciclurile de repaus alimentar prelungit împiedică deteriorarea sistemului imunitar şi susţin regenerarea acestuia.

Aceştia au mai descoperit şi că repausul alimentar trezeşte celulele din starea de inactivitate vegetativă şi le determină să intre într-un stadiu de autoregenerare.

Studiile clinice pe oameni au inclus pacienţi sub tratament chimioterapeutic, pentru care repausul alimentar pe perioade îndelungate a indus reduceri drastice ale numărului de globule albe.

La studiile pe şoareci, experţii au constatat că ciclurile de repaus alimentar „au anclaşat comutatoarele de regenerare, modificând căile de semnal pentru celulele stem hematopoietice, al căror rol este acela de a genera sisteme imunitare şi sanguine.”

Aşadar, repausul alimentar distruge celulele imunitare vechi şi deteriorate şi utilizează celule stem ca să producă celule specializate noi şi sănătoase.

Valter Longo, autorul studiul în cauză, declară:

„Nu anticipasem că repausul alimentar prelungit va avea un efect atât de puternic asupra regenerării celulare a sistemului hematopoietic...

Atunci când corpul trebuie să se descurce cu mai puţine calorii, organismul încearcă să economisească energia, aşa că recurge şi la reciclarea multor celule imunitare învechite, deteriorate sau ieşite din uz.

Am început să observăm că, atât la oameni cât şi la animale, repausul alimentar prelungit determină o scădere a numărului de globule albe. Revenirea la o alimentaţie normală inversează acest efect.”

În 2007, Revista americană de nutriţie clinică a publicat o analiză ştiinţifică a unui grup de studii asupra efectelor repausului alimentar, iar studiile respective, purtate atât pe animale cât şi pe oameni, au arătat că repausul alimentar scade semnificativ riscul de cancer şi de boli cardiace, şi că este de real folos în tratamentul diabetului.

Cu toate acestea, înainte să ţii posturi prelungite, te sfătuim să cercetezi mai îndeaproape problema ca să obţii o imagine mai amplă a întregii proceduri. Poţi începe să ţii post mai întâi doar între orele 11 şi 19, perioadă în care nu trebuie să mănânci nimic.

Michael Mosley de la BBC a testat o altă metodă, prin care a căutat să-şi regleze colesterolul mărit, să-şi gestioneze problemele de diabet, şi să se vindece de obezitate.

Planul alimentar dezvoltat de el se numeşte „Dieta 5:2”.

Planul presupune reducerea cantităţii de hrană până la o pătrime din caloriile zilnice normale în zilele de repaus alimentar (adică aprox. 600 de calorii la bărbaţi şi 500 la femei). Pe perioadele de repaus alimentar e bine să bei multă apă şi ceaiuri. Săptămânal ai două zile de repaus alimentar şi cinci zile de alimentaţie normală.

Despre Autor:
Maria este autor pentrusuflet.com - "Doresc din inima ca articolele mele sa va atinga si sa va vindece sufletul si corpul, astfel incat impreuna, sa lasam un loc mai bun generatiilor viitoare". Pe Maria o puteti gasi si pe Facebook.



loading...
Maria Paraschiv
0 Comments

You Might Also Like

No comments:

Post a Comment

[name=Pentru Suflet] [img=https://2.bp.blogspot.com/-1tmv5waszvE/WA393cnZfSI/AAAAAAAAHgs/ULe6DpYTBqYFutQP_BBP8LWtnc5NGuUrQCLcB/s1600/Untitled-1.png] [description=Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist. In lipsa unui acord scris din partea pentrusuflet.com, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil link-ul articolului.]

Follow @SunriseSunsetBlog