Nutriționistul Kris Gunnars: “Miturile despre consumul de carne și sănătate sunt absurde”

Publicitate

Un articol de Ileana Mladinoiu

În ultima vreme se vorbește din ce în ce mai mult despre carne ca având efect nociv asupra sănătății.

Să nu uităm, însă, că de mii de ani, oamenii consumă carne. Din mai multe motive, considerate absurde, multe persoane cred că alimentul în discuție este cauza multor boli, cum ar fi cele cardiace sau diabetul de tip 2.

Kris Gunnars, cercetător în domeniul nutriției (a petrecut ani de zile citind cărți, descifrând bloguri și studii științifice despre nutriție) și licențiat în medicină, ne pune la dispoziție argumente care demontează teoriile cu privire la efectul nociv asupra sănătății produs de consumul de carne.

Iată-le!

Carnea fermentează/putrezește în colon

Unii afirmă constant că atunci când mâncăm carne nu se produce o digestie corectă în colon și că acolo aceasta fermentează/”putrezește”. “Este o absurditate, inventată, probabil”, susține specialistul, “de către veganii ce nu sunt onești, ca să sperie oamenii să nu mai mănânce carne.”

În realitate, când ingerăm carne, ea este descompusă în stomac de acidul gastric și enzimele digestive. Apoi trece în intestinul subțire, unde proteinele sunt descompuse în acizi aminați, iar grăsimile în acizi grași. Tot ce este hrănitor din carne pătrunde în sânge.

Carnea este digerată în proporție de 95-100%, așa că nu există niciun putregai în colonul nostru. Dacă ținem să știm ce fermentează/putrezește în colon, atunci aflăm că legumele care conțin fibre, fructele, cerealele.

Carnea este bogată în grăsimi saturate și colesterol rău

Un alt argument împotriva cărnii ar fi că ar avea un nivel ridicat în grăsimi saturate și în colesterol. Kris Gunnars susține că nu poate fi cu adevărat sursă de neliniște, pentru că “noile descoperiri ale științei au demonstrat că aceste două elemente sunt inofensive.”

În ciuda faptului că este considerat de temut, colesterolul reprezintă de fapt o moleculă vitală pentru corp. Se găsește în toate membranele celulare și este utilizat pentru fabricarea hormonilor. Ficatul produce mari cantități de colesterol pentru a ne asigura că avem mereu suficient.

Când alimentația ne furnizează mult colesterol, ficatul fabrică mai puțin, astfel încât nu se schimbă cantitatea totală.

La fel se întâmplă cu grăsimile saturate. Găsim studii ce arată că grăsimile saturate sunt legate unui risc scăzut de AVC, o altă cauză frecventă de deces și invaliditate. Cercetătorii au procedat chiar la înlocuirea lor cu uleiuri vegetale catalogate “bune pentru inimă” și s-a constatat o creștere a risculului de mortalitate.

Consumul de carne cauzează boli de inimă și diabet de tip 2

Foate curios este faptul că blamarea cărnii s-a produs și dat fiind că, pentru mulți folosirea ei în alimentația omului, ar sta la baza bolilor occidentale, cum ar fi bolile cardiace și diabetul de tip 2.

Potrivit nutriționistului citat, ar fi bine să nu uităm că bolile de inimă au devenit problemă la începutul secolului al XX-lea , iar diabetul de tip 2 cu câteva decenii în urmă.

Bolile acestea sunt noi, în timp ce carnea este un aliment consumat de veacuri. “A blama un aliment cunoscut din vremuri străvechi pentru apariția de boli noi nu are niciun sens”, ne mai spune Gunnars.

Carnea de vită provoacă diferite cancere

Este foarte adevărat că atunci când vorbim de carnea procesată, poate fi asociată unui risc crescut de cancer, mai ales de colon. Dovezile arată că un consum moderat de carne roșie neprocesată ne furnizează B-uri, zinc, seleniu, fier și unii acizi grași.

Este dăunătoare oaselor, duce la osteoporoză

Mulți oameni cred că proteina din carne este dăunătoare oaselor și că poate duce la osteoporoză. Teoria se bazează pe faptul că un consum ridicat de proteine animale crește aciditatea în organism, iar acesta pentru a neutraliza aciditatea deplasează calciul din oase spre circulația sanguină.

Astfel, susțin unele studii pe termen scurt, se pierde calciul din organism, teorie contrazisă de studii pe termen lung. Acestea au dovedit că un regim bogat în proteine animale și nu în cele vegetale este legat de îmbunătățirea densității osoase, de risc scăzut de osteoporoză și de fracturi la persoanele vârstnice.

Publicitate