Publicitate
Un articol de Ileana Mladinoiu
Spunea scriitorul Daniel Pennac intr-un interviu pentru o prestigioasa publicatie din Hexagon ca: “Dragostea absoluta este un act de rezistenta”. Pentru mine afirmatia nu ramane o enigma inexplicabila. Are meritul de a da sperante sufletelor ce tanjesc dupa o astfel de iubire.
Andrew si Maggie, convinsi de puterea dragostei lor, si-au facut o promisiune ce in vremurile noastre nu ar fi deloc credibila. Adepti fideli ai catolicismului, indragostitii au lasat in mainile credintei propriul destin. Ambii, fara viata sexuala inceputa, au jurat sa astepte momentul pana in ziua casatoriei.
Au rezistat cu succes si tentatiei de a se saruta, unii, in special rudele, considerand ca-i nebunie curata. In schimb, pentru cei doi porumbei, abstinenta a fost pur si simplu cea mai elocventa dovada de dragoste pe care puteau sa si-o permita.
Dupa slujba religioasa, schimbul de juraminte specific ceremoniei, urarile din partea asistentei, a urmat cel mai asteptat moment al mirilor. Primul lor sarut, visul lor de patru ani, ca modalitate de certificare a dragostei, dar in aceeasi masura acceptarea lui Dumnezeu ca singurul martor adevarat al legamantului vesnic.
Publicitate
loading...
No comments:
Post a Comment